Revista Durerea: Nr 3/2004

Articole:

DUREREA SI SOMNUL

Desi durerea, aceasta experienta senzitiva neplacuta, este de obicei asociata cu boala sau leziunea, ea poate aparea fara o etiologie identificabila. Durerea este subiectiva si chiar cele mai corecte incercari de masurare a durerii esueaza in fata evaluarii subiective a pacientului.

Insomnia poate fi si ea descrisa subiectiv. Definitia insomniei data de American Sleep Disorders Association este subiectiva si o descrie ca “nemultumire in ceea ce priveste cantitatea de somn sau lipsa odihnei dupa episoade de somn obisnuit”. Insomnia cronica defineste o astfel de situatie cu o durata mai mare de 6 luni. Majoritatea studiilor din sfera durerii si a somnului sunt legate de masuratorile subiective. Incapacitatea de a folosi masuratori obiective pentru somn (cum ar poligraful) este principala slabiciune a cercetarii in aceasta directie.

IASP delimiteaza 3 tipuri de durere: (1) durerea acuta, cum este cea produsa de leziuni; (2) durerea din neoplazii si (3) durerea cronica non-maligna. O trecere in revista a tulburarilor de somn clasificate pe tipuri de conditii dureroase constata ca durerea cronica non-maligna, deseori fara cauze elucidate, este tipul de durere cel mai frecvent asociata cu alterarea somnului. National Sleep Foundation (NSF) statueaza ca durerea este cauza de insomnie. In 1997 fundatia a raportat ca durerea de spate si alte zone sau dureri articulare sunt cele care se manifesta in cursul noptii. In 2000, o conferinta a fundatiei aprecia ca 20% dintre americanii adulti raporteaza faptul ca durerea le intrerupe somnul câteva nopti pe luna. Aceasta intrerupere a somnului produce o degradare a dispozitiei, a nivelului energetic, comportamentului si a starii de siguranta.

Relatia durere-somn

Somnul este o stare de deaferentare care tinde sa scada perceperea durerii. In general, cu cât somnul este mai profund cu atât este mai slaba senzatia de durere, cu cât starea de veghe este mai accentuata senzatia dureroasa este mai ampla. Astfel, se poate spune ca somnul este “poarta” perceperii durerii, cel putin a durerii acute. Exista totusi dovezi ca perceperea durerii cronice poate fi “ecranata” diferentiat de catre starea de somn. Rezultatele unor studii sugereaza ca relatia durere-somn este bidirectionala. Astfel, durerea resimtita in stare de veghe produce insomnie si un somn de calitate proasta poate exacerba durerea. Acest studiu mai sugereaza ca “atentia” la durere este o functie a calitatii durerii. Un somn inadecvat produce in general cresterea atentiei somatice ceea ce concorda cu notiunea ca pacientii cu durere cronica intra intr-un cerc vicios de agravare a durerii si insomniei, una amplificând pe cealalta. Exista o plauzibilitate neurobiologica a acestui concept deoarece zonele cerebrale implicate in perceptia durerii sunt implicate in generarea si mentinerea somnului.

Pacientii cu durere si insomnie au o constelatie tipica de simptome inclusiv hiposomnia, oboseala, durere cronica si depresie. Evidentierea simptomului primar este o sarcina dificila. Acesti pacienti au “incercat” deja diferite tipuri de medicatie: analgetice, antiinflamatoare, hipnotice, relaxante musculare, antideprimante, anxiolitice sau anticonvulsivante. Unii dintre ei au obtinut analgezia cu medicamente obtinute din plante sau tratamente alternative si multi raporteaza o mare sensibilitate la toate medicatiile, mai ales la psihotrope. Ei pot intrerupe medicatia psihotropa din cauza efectelor adverse, ceea ce aduce o mare incertitudine asupra eficacitatii terapiei. Acesti pacienti neaga deseori ca sunt deprimati

Terapia durerii la pacienti cu afectarea somnului

Primul pas este istoricul si examinarea fizica. Trebuie definite si catalogate cu cât mai multa acuratete simptomele evitând confuziile pacientului in ceea ce priveste calitatea durerii si durata simptomelor. Daca se suspecteaza o tulburare de somn primara (apnee de somn sau miscari periodice de membru) sau daca pacientul se plânge de somnolenta escesiva in timpul zilei, trebuie realizat un diagnostic al somnului dupa testul MSL (multiple sleep latency). Actigrafia (motion-logging devices) poate fi utilizata pentru corelarea miscarii cu durerea si cu calitatea somnului. Durerea acuta produce direct trezire din somn si trebuie tratata agresiv cu analgetice. Multe dintre medicamentele folosite au efect analgetic dar si soporific, motiv pentru care deseori hipnoticele nu sunt necesare. Mai mult, nu exista dovezi ca medicatia hipnotica ar avea efect analgetic direct. Tulburarile primare ale somnului depistate trebuie tratate.

Daca se depisteaza durere cronica asociata cu tulburari ale somnului, tratamentul devine mai complex. Se ia in considerare abordarea farmacologica si cea comportamentala. Medicatia utilizata pentru tratarea durerii cronice asociata cu tulburari ale somnului include opioide, hipnotice, relaxante musculare, anxiolitice, antideprimante sedative si anticonvulsivante (gabapentin, tiagabin). Proprietatile sedative ale medicamentelor pot duce la confuzii in analiza efectelor tratamentului. Deseori este dificil de determinat daca atenuarea tulburarilor de somn trebuie atribuite efectului sedativ direct al medicatiei sau unei blocari ale mecanismelor prin care durerea interfera cu somnul.

Durerea cronica care deranjeaza somnul la pacientii cu HIV sau cancer trebuie tratata agresiv cu opioide cu actiune lunga care produc un semnificativ control nocturn al durerii. La pacientii cu afectiuni inflamatorii, cum sunt bolile reumatice, trebuie luate in considerare NSAIDs si corticosteroizii, dar pot fi utilizate si alte analgetice (ex. opioide cu actiune scurta).

Antideprimantele, cum ar fi amitriptilina in doze mici, pot fi luate in considerare. Relaxantele musculare (benzodiazepine, ciclobenzaprin, carisoprodol, orfenandrin) pot fi utilizate daca tensiunea musculara sau spasmul sunt importante. Medicatia hipnotica actuala poate fi utilizata ca terapie adjuvanta la regimurile analgetice, caz in care trebuie monitorizat efectul sedativ suplimentar. Anxioliticele, cum sunt benzodiazepinele, pot fi utile deoarece anxietatea pare sa amplifice durerea. Gabapentinul pare sa aiba cel mai bun efect asupra somnului concomitent cu analgezia produsa i n cazul durerii neuropate.

Exista putine trialuri controlate pentru medicatii utilizate in tratarea fibromialgiei si a tulburarilor de somn asociate. Au fost evaluate diferite terapii farmacologice dar, in prezent, nu exista un tratament cu beneficii de durata. Provocarea pentru clinician in tratamentul durerii cronice asociate cu tulburari ale somnului este realizarea analgeziei si restaurarea somnului fara efecte adverse periculoase datorate excesivei somnolente din cursul zilei. Depresia, de obicei nu prea observabila, trebuie discutata cu pacientul. Inaintea prescrierii de antideprimante, medicul trebuie sa investigheze o eventuala experienta anterioara cu antideprimante, pentru a fi sigur ca tratamentul este adecvat. Exista unele dovezi ca exercitiile usoare trebuie incurajate la pacientii cu durere cronica si tulburari ale somnului. Desi nu se observa modificari in calitatea somnului se noteaza o imbunatatire subiectiva. Din nefericire multi pacienti cu durere cronica nu pot macar sa inceapa un program cu exercitii usoare din cauza simptomelor incapacitante.

Terapia comportamental cognitiva este utilizata pentru tratarea durerii cronice cu probleme de somn. Multe metode pot fi implicate, inclusiv relaxarea musculara progresiva, biofeedback, controlul stimulului, hipnoterapia si restrictia timpului petrecut in pat. Aceste metode au fost utilizate pentru tratarea insomniei cronice si pot ajuta terapia durerii daca tulburarea de somn exacerbeaza durerea.

Concluzii

Durerea si somnul au o relatie reciproca si când acestea sunt asociate relatia este mult mai complexa. Clinicienii trebuie sa le aprecieze cât mai ingrijit si complet posibil folosind masuratori subiective si obiective. Sunt necesare cercetari suplimentare pentru intelegrea relatiei somn-durere, care sa conduca la tratamente care produc analgezie si restaureaza somnul.

Dr. Virgil DINCA, Dr. Cristina Anca GEORGESCU

ACTUALITATI IN CLASIFICAREA CEFALEELOR

Cefaleea reprezinta cel mai frecvent simptom neurologic pentru care pacientul se prezinta la medicul de familie, la neurolog sau la departamentele de urgenta ale spitalelor.

In 1988, in scopul uniformizarii nomenclaturii, Societatea Internationala de Cefalee (IHS = International Headache Society) a instituit un sistem de clasificare internationala a cefaleelor, ale carui criterii au fost aprobate de Organizatia Mondiala a Sanatatii si incluse in Clasificarea Internationala a Maladiilor (ICD-10).

Clasificarea identifica doua mari grupe de cefalee :

• cefalee primare – neasociate cu o leziune cerebrala structurala, acestea fiind reprezentate de: migrena, cefaleea tensionala (tension headache), cefaleea in “ciorchine” (cluster) si diverse alte cefalalgii nelezionale si

• cefalee secundare – care sunt asociate cu o leziune patologica subiacenta (tumora cerebrala, afectiuni cerebrovasculare, afectiuni metabolice, ingestie de diferite toxice, infectii noncefalice, afectiuni ale fetei si gâtului, precum si nevralgii craniene).

Prima Clasificare Internationala a Cefaleelor a devenit un standard pentru diagnosticul cefaleei, a fost tradusa in peste 20 de limbi si pentru 15 ani a constituit un mijloc de lucru de baza pentru toti cercetatorii din domeniul cefaleei de pe toate continentele. Pe baza acestei clasificari s-au elaborat numeroase studii clinice care au dus la elucidarea mecanismelor patogenice ale cefaleelor primare, a geneticii si a descoperirii tratamentului specific antimigrenos (triptanii), propulsând studiul cefaleei ca unul dintre cele mai dinamice arii de cercetare neurologice.

Acumularea cunostintelor in domeniul cefaleelor, cu o cunostere mai buna a fiziopatologiei acestora precum si descrierea de noi entitati clinice, a condus la necesitatea revizuirii acestei clasificari, astfel ca in 2003 Societatea Internationala de a Cefalee a elaborat editia a II-a a Clasificarii Internationale a Cefaleelor , mai complexa, bine ierarhizata, astfel incât sa fie utila atât clinicienilor cât si cercetatorilor.

Cefaleea este un simptom care poate surveni izolat sau ca parte a unei boli in evolutie. Diagnosticul cefaleei trebuie sa se bazeze pe analizarea pattern-ului durerii, simptomelor asociate, a examenului fizic obiectiv si a probelor paraclinice, pentru a fi identificata sau exclusa o cefalee secundara . Pacientii pot prezenta mai multe tipuri de cefalee , fiecare tip trebuie diagnosticat conform criteriilor IHS si de aceea este necesara o anamneza atenta pentru a caracteriza fiecare tip de cefalee. Este frecventa asocierea dintre migrena si cefaleea de tip tensional. In plus, exista pacienti la care in afara de migrena si cefalee de tip tensional, la care se poate adauga si cefaleea indusa medicamentos in cazul consumului excesiv de antiinflamatoare nesteroidiene obiectivata de consemnarile din jurnalul pacientului. Atât cercetatorii cât si practicienii trebuie sa cunoasca aceasta noua clasificare pentru a deschide calea noilor progrese in domeniul cefaleei.

DR. ADINA ROCEANU, PROF. DR. OVIDIU BAJENARU

CLASIFICAREA INTERNATIONALA A CEFALEELOR – EDITIA A II-a (ICHD-II) ELABORATA DE SOCIETATEA INTERNATIONALA DE CEFALEE (HIS) SI CODURILE OMS ICD-10NA

Cephalalgia – An International Journal of Headache - Volume 24 Supplement 1, 2004 – The International Classification of Headache Disorders, 2 th Edition, p.16-22

Headache Classification Subcommitte of the International Headache Society

IHS ICHD-II Cod	OMS ICD-10NA Cod	DIAGNOSTIC [si cod etiologic ICD-10 pentru cefaleele de tip secundar]
1.	[G43]	Migrena
1.1	[G43.0]	Migrena fara aura
1.2	[G43.1]	Migrena cu aura
1.2.1	[G43.10]	Aura tipica cu cefalee migrenoasa
1.2.2	[G43.10]	Aura tipica cu cefalee non-migrenoasa
1.2.3	[G43.104]	Aura tipica fara cefalee
1.2.4	[G43.105]	Migrena hemiplegica familiala (FHM)
1.2.5	[G43.105]	Migrena hemiplegica sporadica
1.2.6	[G43.103]	Migrena de tip bazilar
1.3	[G43.82]	Sindroamele periodice ale copilariei care sunt frecvent precursorii migrenei
1.3.1	[G43.82]	Vomismente ciclice
1.3.2	[G43.820]	Migrena abdominala
1.3.3	[G43.821]	Vertijul paroxistic benign al copilariei
1.4	[G43.81]	Migrena retiniana
1.5	[G43.3]	Complicatiile migrenei
1.5.1	[G43.3]	Migrena cronica
1.5.2	[G43.2]	Status migrenos
1.5.3	[G43.3]	Aura persistenta fara infarct
1.5.4	[G43.3]	Infarct migrenos
1.5.5	[G43.3]+ [G40.x sau G41.x]	Crize epileptice declansate de migrena (codul aditional specifica tipul de criza)
1.6	[G43.83]	Migrena probabila
1.6.1	[G43.83]	Migrena probabila fara aura
1.6.2	[G43.83]	Migrena probabila cu aura
1.6.5	[G43.83]	Migrena cronica probabila
2.	[G44.2]	Cefalee de tip tensional
2.1	[G44.2]	Cefalee de tip tensional episodica cu crize rare
2.1.1	[G44.20]	Cefalee de tip tensional episodica cu crize rare, cu sensibilitate pericraniana
2.1.2	[G44.21]	Cefalee de tip tensional episodica cu crize rare, neasociata cu sensibilitate pericraniana
2.2	[G44.2]	Cefalee de tip tensional episodica cu crize frecvente
2.2.1	[G44.20]	Cefalee de tip tensional episodica cu crize frecvente asociata cu sensibilitate pericraniana
2.2.2	[G44.21]	Cefalee de tip tensional episodica cu crize frecvente neasociata cu sensibilitate pericraniana
2.3	[G44.2]	Cefalee de tip tensional cronica
2.3.1	[G44.22]	Cefalee de tip tensional cronica asociata cu sensibilitate pericraniana
2.3.2	[G44.23]	Cefalee de tip tensional cronica neasociata cu sensibilitate pericraniana
2.4	[G44.28]	Cefalee de tip tensional probabila
2.4.1	[G44.28]	Cefalee de tip tensional cu crize rare probabila
2.4.2	[G44.28]	Cefalee de tip tensional cu crize frecvente probabila
2.4.3	[G44.28]	Cefalee de tip tensional cronica probabila
3.	[G44.0]	“Cluster-headache” (cefaleea in ciorchine) si alte cefalalgii trigeminale autonome
3.1	[G44.0]	Cefalee “cluster”
3.1.1	[G44.01]	“ Cluster-headache” episodic
3.1.2	[G44.02]	“ Cluster-headache” cronic
3.2	[G44.03]	Hemicrania paroxistica
3.2.1	[G44.03]	Hemicrania paroxistica episodica
3.2.2	[G44.03]	Hemicrania paroxistica cronica
3.3	[G44.08]	Atacuri cefalalgice de scurta durata unilaterale nevralgice cu hiperemie conjunctivala si lacrimare SUNCT (“Short-lasting Unilateral Neuralgiform headache attacks with Conjuncticval injection and Tearing)
3.4	[G44.08]	Cefalalgia trigeminala autonoma trigeminala probabila
3.4.1	[G44.08]	“Cluster-headache” probabil
3.4.2	[G44.08]	Hemicrania paroxistica probabila
3.4.3	[G44.08]	SUNCT probabil
4.	[G44.80]	Alte cefalee primare
4.1	[G44.800]	Cefaleea primara “in lovitura de pumnal”
4.2	[G44.803]	Cefaleea primara la tuse
4.3	[G44.804]	Cefaleea primara exercitionala
4.4	[G44.805]	Cefaleea primara asociata cu activitatea sexuala
4.4.1	[G44.805]	Cefaleea preorgasmica
4.4.2	[G44.8-5]	Cefaleea orgasmica
4.5	[G44.80]	Cefalee hipnica
4.6	[G44.80]	Cefalee primara “in lovitura de trasnet”
4.7	[G44.80]	Hemicrania continua
4.8	[G44.2]	Cefalee zilnica persistenta de novo (NDPH) “New daily-persistent headache”
5.	[G44.88]	Cefalee atribuita traumatismelor cranieni si/sau cervicale
5.1	[G44.880]	Cefalee acuta post-traumatica
5.1.1	[G44.880]	Cefalee acuta post-traumatica atribuita unui traumatism cerebral moderat sau sever [S06]
5.1.2	[G44.880]	Cefalee acuta post-traumatica atribuita unui traumatism cerebral usor [S09.9]
5.2	[G44.3]	Cefalee cronica post-traumatica
5.2.1	[G44.30]	Cefalee cronica post-traumatica atribuita unui traumatism cerebral moderat sau sever [S06]
5.2.2	[G44.31]	Cefalee cronica post-traumatica atribuita unui traumatism usor [S09.9]
5.3	[G44.841]	Cefalee acuta atribuita traumatismului in ”lovirura de bici” (tip “whiplash”) [S13.4]
5.4	[G44.841]	Cefalee cronica atribuita traumatismului in “lovirura de bici” (tip “whiplash”) [S13.4]
5.5	[G44.88]	Cefalee atribuita hematomului intracranian traumatic
5.5.1	[G44.88]	Cefalee atribuita hematomului epidural [S06.4]
5.5.2	[G44.88]	Cefalee atribuita hematomului subdural [S06.5]
5.6	[G44.88]	Cefalee atribuita altor traumatisme craniene si/sau cervicale [S06]
5.6.1	[G44.88]	Cefalee acuta atribuita altor traumatisme craniene si/sau cervicale [S06]
5.6.2	[G44.88]	Cefalee cronica atribuita altor traumatisme craniene si/sau cervicale [S06]
5.7	[G44.88]	Cefalee post-craniotomie
5.7.1	[G44.880]	Cefalee acuta post-craniotomie
5.7.2	[G44.30]	Cefalee cronica post-craniotomie
6.	[G44.81]	Cefalee atribuita unor afectiuni vasculare craniene sau cervicale
6.1	[G44.810]	Cefalee atribuita accidentului vascular cerebral ischemic sau atacului ischemic tranzitor
6.1.1	[G44.810]	Cefalee atribuita accidentului vascular cerebral ischemic (infarct cerebral) [I63]
6.1.2	[G44.810]	Cefalee atribuita atacului ischemic tranzitor [G45]
6.2	[G44.810]	Cefalee atribuita hemoragiei intracraniene non-traumatice [I62]
6.2.1	[G44.810]	Cefalee atribuita hemoragiei intracerebrale [I61]
6.2.2	[G44.810]	Cefalee atribuita hemoragiei subarahnoidiene [I60]
6.3	[G44.811]	Cefalee atribuita malformatiei vasculare nerupte [Q28]
6.3.1	[G44.811]	Cefalee atribuita anevrismului sacular [Q28.3]
6.3.2	[G44.811]	Cefalee atribuita malformatiei arteriovenoase [Q28.2]
6.3.3	[G44.811]	Cefalee atribuita fistulei durale arteriovenoase [i67.1]
6.3.4	[G44.811]	Cefalee atribuita angiomului cavernos [D18.0]
6.3.5	[G44.811]	Cefalee atribuita angiomatozei encefalotrigeminale sau leptomeningeale (sindrom Sturge Weber) [Q85.8]
6.4	[G44.812]	Cefalee atribuita arteritelor [M31]
6.4.1	[G44.812]	Cefalee atribuita arteritelor cu celule gigante [M31.6]
6.4.2	[G44.812]	Cefalee atribuita angeitei primare a sistemului nervos central [I67.7]
6.4.3	[G44.812]	Cefalee atribuita angeitei secundare a sistemului nervos central [I68.2]
6.5	[G44.810]	Cefalee atribuita arterei carotide sau vertebrale [I63.0, I63.2, I65.0, I67.0]
6.5.1	[G44.810]	Cefalee sau durere faciala sau cervicala atribuita disectiei arteriale [I67.0]
6.5.2	[G44.814]	Cefalee post-endarterectomie [I97.8]
6.5.3	[G44.810]	Cefalee atribuita angioplastiei carotidiene
6.5.4	[G44.810]	Cefalee atribuita procedurilor endovasculare intracraniene
6.5.5	[G44.810]	Cefalee atribuita angiografiei
6.6	[G44.810]	Cefalee atribuita trombozei venoase cerebrale [I63.6]
6.7	[G44.81]	Cefalee atribuita altor afectiuni vasculare intracraniene
6.7.1	[G44.81]	Cefalee atribuita CADASIL (Arteriopatia cerebrala autosomal dominanta cu infarcte subcorticale si leucoencefalopatie) [I67.8]
6.7.2	[G44.81]	Cefalee atribuita MELAS (Encefalopatie mitocondriala cu acidoza lactica si eisoade stroke-like) [G31.81]
6.7.3	[G44.81]	Cefalee atribuita angiopatiei benigne a sistemului nervos central [I99]
6.7.4	[G44.81]	Cefalee atribuita apoplexiei pituitare [E23.6]
7.	[G44.82]	Cefalee atribuita afectiunilor intracraniene non-vasculare
7.1	[G44.820]	Cefalee atribuita creseterii presiunii lichidului cefalorahidian
7.1.1	[G44.820]	Cefalee atribuita hipertensiunii intracraniene idiopatice [G93.2]
7.1.2	[G44.820]	Cefalee atribuita hipertensiunii intracraniene secundara unor cauze metabolice, toxice sau hormonale
7.1.3	[G44.820]	Cefalee atribuita hipertensiunii intracraniene secundare hidrocefaliei [G91.8]
7.2	[G44.820]	Cefalee atribuita presiunii scazute a lichidului cefalorahidian
7.2.1	[G44820]	Cefalee post punctie durala [G97.0]
7.2.2	[G44.820]	Cefalee atribuita fistuluei LCR [G96.0]
7.2.3	[G44.820]	Cefalee atribuita presiunii scazute LCR spontana (idiopatica)
7.3	[G44.82]	Cefalee atribuita bolilor inflamatorii non-infectioase
7.3.1	[G44.823]	Cefalee atribuita neurosarcoidozei [D86.8]
7.3.2	[G44.823]	Cefalee atribuita meningitei aseptice (non-infectioase) [cod in functie de etiologia specifica]
7.3.3	[G44.823]	Cefalee atribuita altor boli inflamatorii non-infectioase [cod in functie de etiologia specifica]
7.3.4	[G44.823]	Cefalee atribuita hipofizitei limfocitice [E23.6]
7.4	[G44.822]	Cefalee atribuita neoplasmului intracranian [C00-D48]
7.4.1	[G44.822]	Cefalee atribuita cresterii presiunii intracraniene saub hidrocefaliei cauzata de neoplasm [cod in functie de neoplasmul specific]
7.4.2	[G44.822]	Cefalee atribuita direct neoplasmului [cod in functie de neoplasmul specific]
7.4.3	[G44.822]	Cefalee atribuita meningitei carcinomatoase [C79.3]
7.4.4	[G44.822]	Cefalee atribuita hiper- sau hipo- secretiei hipotalamice sau pituitare [E23.0]
7.5	[G44.824]	Cefalee atribuita injectiilor intratecale [G97.8]
7.6	[G44.82]	Cefalee atribuita unei crize epileptice [G40.x sau G41.x pentru a specifica tipul de criza]
7.6.1	[G44.82]	Hemicrania epileptica [G40.x sau G41.x pentru a specifica tipul de criza]
7.6.2	[G44.82]	Cefaleea post-critica [G40.x sau G41.x pentru a specifica tipul de criza]
7.7	[G44.82]	Cefalee atribuita malformatiei Chiari tip I [Q07.0]
7.8	[G44.82]	Sindrom de cefalee tranzitorie si deficite neurologice cu limfocitoza lichidului cefalorahidian (HaNDL)
7.9	[G44.82]	Cefalee atribuita altor afectiuni intracraniene non-vasculare
8.	[G44.4 sau G44.83]	Cefalee atribuita utilizarii unor substante sau sevrajului
8.1	[G44.40]	Cefalee indusa de folosirea acuta sau expunerea la substante
8.1.1	[G44.400]	Cefalee indusa de donorii de oxid nitric (NO) [X44]
8.1.1.1	[G44.400]	Cefalee indusa de donor imediat de NO [X44]
8.1.1.2	[G44.400]	Cefalee indusa de donor intârziat de NO [X44]
8.1.2	[G44.40]	Cefalee indusa de inhibitori de fosfodiesteraza (PDE) [X44]
8.1.3	[G44.402]	Cefalee indusa de monoxidul de carbon (CO) [X47]
8.1.4	[G44.83]	Cefalee indusa de alcool [F10]
8.1.4.1	[G44.83]	Cefalee imediata indusa de alcool [F10]
8.1.4.2	[G44.83]	Cefalee intârziata indusa de alcool [F10]
8.1.5	[G44.44]	Cefalee indusa de componentele alimentare si additive
8.1.5.1	[G44.401]	Cefalee indusa de monoglutamatul sodic [X44]
8.l.6	[G44.83]	Cefalee indusa de cocaina [F14]
8.1.7	[G44.83]	Cefalee indusa de canabis [F12]
8.1.8	[G44.40]	Cefalee indusa de histamina [x44]
8.1.8.1	[G44.40]	Cefalee imediata indusa de histamina [X44]
8.1.8.2	[G44.40]	Cefalee intârziata indusa de histamina [X44]
8.1.9	[G44.40]	Cefalee indusa de CGRP (calcitonin-gene related peptid)
8.1.9.1	[G44.40]	Cefalee imediata indusa de CGRP [X44]
8.1.9.2	[G44.40]	Cefalee intârziata indusa de CGRP [X44]
8.1.10	[G44.41]	Cefalee ca reactie adversa acuta atribuita la folosirea medicatiei pentru alte indicatii [cod pentru specificarea substantei]
8.2	[G44.41 sau G44.83]	Cefalee atribuita folosirii excesive a unor medicamente (MOH –“medication overuse headache”)
8.2.1	[G44.411]	Cefalee atribuita folosirii excesive a ergotaminei [Y52.5]
8.2.2	[G44.41]	Cefalee atribuita folosirii excesive a triptanilor
8.2.3	[G44.410]	Cefalee atribuita folosirii excesive a analgezicelor [F55.2]
8.2.4	[G44.83]	Cefalee atribuita folosirii excesive a opioidelor [F11.2]
8.2.5	[G44.410]	Cefalee atribuita folosirii excesive a combinatiilor medicamentoase [F55.2]
8.2.6	[G44.410]	Cefalee atribuita folosirii excesive a altor medicamente [cod pentru a specifica substanta]
8.2.7	[G44.41 sau G44.83]	Cefalee atribuita probabil folosirii excesive a medicatiei [cod pentru a specifica substanta]
8.3	[G44.4]	Cefalee ca reactie adversa atribuita folosirii cronice a medicatiei [cod pentru a specifica substanta]
8.3.1	[G44.418]	Cefalee indusa de hormoni exogen [Y42.4]
8.4	[G44.83]	Cefalee atribuita sevrajului la substante
8.4.1	[G44.83]	Cefalee atribuita sevrajului la cafeina [F15.3]
8.4.2	[G44.83]	Cefalee datorata sevrajului la opioide [F11.3]
8.4.3	[G44.83]	Cefalee datorata sevrajului la estrogeni [Y24.4]
8.4.4	[G44.83]	Cefalee atribuita sevrajului dupa folosirea cronica a altor substante [cod pentru a specifica substanta]
9.	[G44.821]	Cefalee atribuita infectiilor
9.1	[G44.821]	Cefalee atribuita infectiilor intracraniene [G00-G09]
9.1.1	[G44.821]	Cefalee atribuita meningitei bacteriene [G00.9]
9.1.2	[G44.821]	Cefalee atribuita meningitei limfocitare [G03.9]
9.1.3	[G44.821]	Cefalee atribuita encefalitei [G04.9]
9.1.4	[G44.821]	Cefalee atribuita abcesului cerebral [G06.0]
9.1.5	[G44.821]	Cefalee atribuita empiemului subdural [G06.2]
9.2	[G44.881]	Cefalee atribuita infectiilor sistemice [A00-B97]
9.2.1	[G44.881]	Cefalee atribuita infectiei bacteriene sistemice [cod pebtru a specifica etiologia]
9.2.2	[G44.881]	Cefalee atribuita infectiei virale sistemice [cod pentru a specifica etiologia]
9.2.3	[G44.881]	Cefalee atribuita altor infectii sistemice [cod pentru a specifica etiologia]
9.3	[G44.821]	Cefalee atribuita HIV/SIDA
9.4	[G44.821 sau G.881]	Cefalee cronica post-infectioasa [cod pebtru a specifica etiologia]
9.4.1	[G44.821]	Cefalee cronica post-meningita bacteriana [G00.9]
10.	[G44.882]	Cefalee atribuita unor tulburari ale homeostaziei
10.1	[G44.882]	Cefalee atribuita hipoxiei si/sau hipercepniei
10.1.1	[G44.882]	Cefalee atribuita altitudinii mari [W94]
10.1.2	[G44.882]	Cefalee atribuita scufundarii
10.1.3	[G44.882]	Cefalee atribuita apneei de somn [G47.3]
10.2	[G44.882]	Cefaleea de dializa [Y84.1]
10.3	[G44.813]	Cefalee atribuita hipertensiunii arteriale [I.10]
10.3.1	[G44.813]	Cefalee atribuita feocromocitomului [D35.0 (benign) sau C74.1 (malign)]
10.3.2	[G44.813]	Cefalee atribuita crizei hipertensive fara encefalopatie hipertensiva [I10]
10.3.3	[G44.813]	Cefalee atribuita encefalopatiei hipertensive [I67.4]
10.3.4	[G44.813]	Cefalee atribuita pre-eclampsiei [O13-14]
10.3.5	[G44.813]	Cefalee atribuita eclampsiei [O15]
10.3.6	[G44.813]	Cefalee atribuita raspunsului acut presor la un agent exogen [cod pentru a specifica etiologia]
10.4	[G44.882]	Cefalee atribuita hipotiroidismului [E03.9]
10.5	[G44.882]	Cefalee atribuita lipsei de aport alimentar [T73.0]
10.6	[G44.882]	Cefalee cardiaca
10.7	[G44.882]	Cefalee atribuita altor tulburari ale homeostaziei [cod pentru a specifica etiologia]
11.	[G44.84]	Cefalee sau durere faciala atribuita afectiunilor craniului, gâtului, globilor oculari, nasului, urechilor, sinusurilor. dintilor, cavitatii bucale sau altor structuri faciale sau craniene
11.1	[G44.840]	Cefalee atribuita afectiunilor craniului osos [M80-M89.8]
11.2	[G44.941]	Cefalee atribuita afectiunilor cervicale [M99]
11.2.1	[G44.841]	Cefalee cervicogenica [M99]
11.2.2	[G44.842]	Cefalee atribuita tendinitei retrofaringeale [M79.8]
11.2.3	[G44.841]	Cefalee atribuita distoniei craniofaciale [G24]
11.3	[G44.843]	Cefalee atribuita afectiunilor oculare
11.3.1	[G44.843]	Cefalee atribuita glaucomului acut [H40]
11.3.2	[G44.844]	Cefalee atribuita viciilor de refractie [H52]
11.3.3	[G44.843]	Cefalee atribuita heteroforiei sau heterotropiei (strabism latent sau manifest) [H50.3-50.5]
11.3.4	[G44.844]	Cefalee atribuita afectiunilor oculare inflamatorii [cod pentru a specifica etiologia]
11.4	[G44.884]	Cefalee atribuita afectiunilor urechii [H60-H95]
11.5	[G44.844]	Cefalee atribuita rinosinuzitei [J01]
11.6	[G44.846]	Cefalee atribuita afectiunilor dintilor, maxilarelor sau structurilor [K00-K14]
11.7	[G44.846]	Cefale atribuita afectiunilor articulatiei temporo-mandibulare [K07.6]
11.8	[G44.84]	Cefalee atribuita altor afectiuni ale craniului, gâtului, globilor oculari, nasului, urechilor, sinusurilor. dintilor, cavitatii bucale sau altor structuri faciale sau craniene [cod pentru a specifica etiologia]
12.	[R51]	Cefalee atribuita afectiunilor psihice
12.1	[R51]	Cefalee atribuite tulburarii somatoforme [F45.0]
12.2	[R51]	Cefalee atribuita afectiunilor psihotice [cod pentru a specifica etiologia]
13.	[G44.847, G44.848 sau G44.85]	Nevralgii craniene si cauze centrale de durere faciala
13.1	[G44.847]	Nevralgia trigeminala
13.1.1	[G44.847]	Nevralgia trigeminala clasica [G50.00]
13.1.2	[G44.847]	Nevralgia trigeminala simptomatica [G53.80] + [cod pentru a specifica etiologia]
13.2	[G44.847]	Nevralgia glosofaringiana
13.2.1	[G44.847]	Nevralgia glosofaringiana clasica [G52.10]
		Nevralgia glosofarigiana simptomatica [G53.830] + [cod pentru a specifica etiologia]
13.3	[G44.847]	Nevralgia de nerv intermediar [G51.80]
13.4	[G44.847]	Nevralgia de nerv laringian superior [G52.20]
13.5	[G44.847]	Nevralgia nasociliara [G52.80]
13.6	[G44.847]	Nevralgia supraorbitala [G52.80]
13.7	[G44.847]	Nevralgia altor ramuri terminale [G52.80]
13.8	[G44.847]	Nevralgia occipitala [G52.80]
13.9	[G44.851]	Sindromul gât-limba
13.10	[G44.801]	Cefaleea atribuita compresiei externe
13.11	[G44.802]	Cefaleea datorata stimularii la rece
13.11.1	[G44.8020]	Cefaleea atribuita aplicarii externe a unui stimul rece
13.11.2	[G44.8021]	Cefaleea atribuita ingestiei sau inhalariiunui stimul rece
13.12	[G44.848]	Cefalee constanta cauzata de compresia, iritarea sau distorsiunea nervilor cranieni sau radacinilor nervoase superioare prin leziuni structurale [G53.8] + [cod pentru a specifica etiologia]
13.13	[G44.848]	Nevrita optica [H46]
13.14	[G44.848]	Neuropatia oculara diabetica [E10-E14]
13.15	[G44.881, G44.847]	Cefalee sau durere faciala atribuita herpesului zoster
13.15.1	[G44.881]	Cefalee sau durere faciala atribuita herpesului zoster acut [B02.2]
13.15.2	[G44.847]	Nevralgia post-herpetica [B02.2]
13.16	[G44.850]	Sindromul Tolosa-Hunt
13.17	[G43.80]	Migrena oftalmoplegica
13.18	[G44.810 sauG44.84	Cauze centrale de durere faciala
13.18.1	[G44.847]	Anestezia dureroasa [G52.800] + [cod pentru a specifica etiologia]
13.18.2	[G44.810]	Durere centrala post-acident vascular cerebral [G46.21]
13.18.3	[G44.847]	Durere faciala atribuita sclerozei multiple [G35]
13.18.4	[G44.847]	Durere faciala idiopatica persistenta [G50.1]
13.18.5	[G44.847]	Sindromul de senzatie de arsura a cavitatii bucale (“burning mouth”) [cod pentru a specifica etiologia]
13.19	[G44.847]	Alte nevralgii craniene sau alte cefalee faciale mediate central [cod pentru a specifica etiologia]
14.	[R51]	Alte cefalee, nevralgii craniene, dureri faciale centrale sau primare
14.1	[R51]	Cefalee neclasificata in alt loc
14.2	[R51]	Cefalee nespecificata

Bibliografie:

Headache Classification Committee of the International Headache Society. - ”Classification and diagnostic criteria for headache disorders, cranial neuralgia and facial pain” - Cephalalgia 1988; 8 (Suppl.7):1 – 96
Headache Classification Subcommitte of the International Headache Society – “The International Classification of Headache Disorders, 2 th Edition” - Cephalalgia 2004, 24 (Suppl.1):1-150
Rapoport A, Sheftel F, Tepper S – “Conquering headache”, Third Rvised Edition, 2001, Empowering Press
Silberstein D Stephen, Lipton B Richard, Goadsby J Peter – “Headache in clinical practice ” , Isis Medical Media Ltd., Oxford , UK , 1998
Spierihgs E - “Migraine - Questions and Answers”, second edition, 2002, Merit Publishing International
Victor M, Ropper AH – “Adams and Victor's Priciples of Neurology”, 2001, McGraw-Hill

Migrena

Aura tipica cu cefalee migrenoasa

Migrena cronica

Migrena probabila fara aura

Migrena probabila cu aura

Migrena cronica probabila

Cefalee de tip tensional cu crize rare probabila

“ Cluster-headache” episodic

“ Cluster-headache” cronic

Hemicrania paroxistica episodica

Hemicrania paroxistica cronica

“Cluster-headache” probabil

Hemicrania paroxistica probabila

Cefaleea preorgasmica

Cefaleea orgasmica

Cefalee atribuita hematomului epidural [S06.4]

Cefalee atribuita hematomului subdural [S06.5]

Cefalee acuta post-craniotomie

Cefalee cronica post-craniotomie

Cefalee atribuita hemoragiei intracerebrale [I61]

Cefalee atribuita hemoragiei subarahnoidiene [I60]

Cefalee atribuita anevrismului sacular [Q28.3]

Cefalee atribuita malformatiei arteriovenoase [Q28.2]

Cefalee atribuita fistulei durale arteriovenoase [i67.1]

Cefalee atribuita angiomului cavernos [D18.0]

Cefalee atribuita arteritelor cu celule gigante [M31.6]

Cefalee post-endarterectomie [I97.8]

Cefalee atribuita angioplastiei carotidiene

Cefalee atribuita procedurilor endovasculare intracraniene

Cefalee atribuita angiografiei

Cefalee atribuita apoplexiei pituitare [E23.6]

Cefalee atribuita afectiunilor intracraniene non-vasculare

Cefalee atribuita presiunii scazute a lichidului cefalorahidian

Cefalee post punctie durala [G97.0]

Cefalee atribuita fistuluei LCR [G96.0]

Cefalee atribuita presiunii scazute LCR spontana (idiopatica)

Cefalee atribuita neurosarcoidozei [D86.8]

Cefalee atribuita altor boli inflamatorii non-infectioase [cod in functie de etiologia specifica]

Cefalee atribuita hipofizitei limfocitice [E23.6]

Cefalee atribuita direct neoplasmului [cod in functie de neoplasmul specific]

Cefalee atribuita meningitei carcinomatoase [C79.3]

Hemicrania epileptica [G40.x sau G41.x pentru a specifica tipul de criza]

Cefalee atribuita utilizarii unor substante sau sevrajului

Cefalee indusa de donorii de oxid nitric (NO) [X44]

Cefalee indusa de donor imediat de NO [X44]

Cefalee indusa de donor intârziat de NO [X44]

Cefalee imediata indusa de alcool [F10]

Cefalee intârziata indusa de alcool [F10]

Cefalee indusa de monoglutamatul sodic [X44]

Cefalee imediata indusa de histamina [X44]

Cefalee intârziata indusa de histamina [X44]

Cefalee imediata indusa de CGRP [X44]

Cefalee intârziata indusa de CGRP [X44]

Cefalee atribuita folosirii excesive a ergotaminei [Y52.5]

Cefalee atribuita folosirii excesive a triptanilor

Cefalee atribuita folosirii excesive a opioidelor [F11.2]

Cefalee indusa de hormoni exogen [Y42.4]

Cefalee atribuita sevrajului la cafeina [F15.3]

Cefalee datorata sevrajului la opioide [F11.3]

Cefalee datorata sevrajului la estrogeni [Y24.4]

Cefalee atribuita infectiilor

Cefalee atribuita meningitei bacteriene [G00.9]

Cefalee atribuita meningitei limfocitare [G03.9]

Cefalee atribuita encefalitei [G04.9]

Cefalee atribuita abcesului cerebral [G06.0]

Cefalee atribuita empiemului subdural [G06.2]

Cefalee atribuita infectiei virale sistemice [cod pentru a specifica etiologia]

Cefalee cronica post-meningita bacteriana [G00.9]

Cefalee atribuita altitudinii mari [W94]

Cefalee atribuita scufundarii

Cefalee atribuita apneei de somn [G47.3]

Cefalee atribuita encefalopatiei hipertensive [I67.4]

Cefalee atribuita pre-eclampsiei [O13-14]

Cefalee atribuita eclampsiei [O15]

Cefalee cervicogenica [M99]

Cefalee atribuita tendinitei retrofaringeale [M79.8]

Cefalee atribuita distoniei craniofaciale [G24]

Cefalee atribuita glaucomului acut [H40]

Cefalee atribuita viciilor de refractie [H52]

Nevralgii craniene si cauze centrale de durere faciala